Lecția cu titlul „Republica Moldova – stat suveran și independent” a fost consacrată și unui frumos prilej – buchetului aniversar a împlinirii a mai multor date:

– 35 de ani de la adoptarea Declarației Suveranității Republicii Moldova;

– 35 de ani de activitate a Curții Constituționale a Republicii Moldova;

– 34 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova;

– 30 de ani de funcționare a UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri).

Este adevărat, că la subiectul suveranității și independenței statului moldovenesc este mult de vorbit, fiindcă absolut obiectiv, și puțin necunoscute pentru Marele public sunt răspunsurile la un întreg set de întrebări:

• Ce este suveranitatea și ce este independența?

• De ce avem două Declarații – de suveranitate și de independență, care practic vorbesc de același lucru, și nu avem un document atotcuprinzător?

• Poate fi suveranitatea țării reală dacă există mișcări secesioniste, dacă există Transnistria separată, dar și Găgăuzia autonomă?

• Cum poți fi suveran dacă ai armată străină staționată pe teritoriul tău?

• Insistând pe suveranitate, nu creăm temeiuri pentru conflicte civice și sociale în societate, dar și de natură etnică și națională?

• Este oare suveranismul sau independența temelia statului modern?

• Cum este tratată independența și suveranitatea în Constituția Republicii Moldova?

• Care sunt prolemele de stat pe care le rezolvă suveranitatea și independența prescrisă de Constituție?

• Ne trebuie nouă, cetățenilor această suveranitate și această independent dacă bugetul țării este format din datorii?

• Poate exista suveranitate acolo unde poporul nu se recunoaște ca Suveran în propriul stat?

• Știm că există diferite tipuri de suveranitate – economică, tehnologică, energetică, alimentară, digitală, etc. Care dintre ele este cea mai importantă?

• Care sunt perspectivele suveranității și a independenței Republicii Moldova în contextul integrării în UE?

Precum înțelegeti, lecția a avut o temperatură înaltă de interes din partea participanților, fiind expuse mai multe teze interesante și importante, care bineînțeles au condus la discuții aprinse pe contradictoriu, cu expuneri detaliate a punctelor de vedere.

Am vorbit despre cele trei pietre de temelie ale statului: independența, suveranitatea, și integritatea teritorială, dar și despre rolul Curții Constituționale.

Printre temele abordate s-a expus și teza privind rolul necercetat al Frontului Popular din Moldova.

La subiect, este de remarcat, că în perioada anilor 1989 – 1991 subsemnatul a activat în cadrul Frontului Popular, chiar nemijlocit în staff-ul Frontului, cunoscând nu din auzite despre evenimentele cruciale care au avut loc, și care au adus în final la elaborarea și adoptarea declarațiilor de suveranitate și independență a statului moldav.

Printre ele se înscriu,

– acțiunile Mișcării democratice pentru susținerea restructurării,

– organizarea și desfășurarea Congreselor Frontului Popular din Moldova, inclusiv la care s-a adoptat Rezoluția nr.2 a Congresului FPM „Cu privire la suveranitatea RSSM”,

– organizarea și participarea la lucrările Marelor Adunări Naționale, inclusiv la cea din 27 august 1989 la care a fost adoptat Documentul Final prin care poporul a cerut ca Moldova să devină un stat suveran, dar și cea din 16 decembrie 1990 care sa pronunțat pentru o Moldova suverana si independent,

– dar și multe altele, printre care organizarea și desfășurarea Podului de flori din 06 mai 1990, organizarea primelor schimburi de cadre didactice și studenți din a.1990, organizarea accesului pentru absolvenții din Moldova la instituțiile de învățămînt din România și a tinerilor din România la instituțiile de învățămînt din Republica Moldova, asigurarea mitingurilor și întrunirilor cu simbolica națională, etc,

Așa, fiind în primele rânduri ale Frontului Popular, cu toate decepțiile și iluziile spulberate de ani, am rămas cu convingerea că de fapt, noi frontiștii, am avut misiunea de excepție să organizăm mișcarea de renaștere națională, să-i dăm vectorul pașnic necesar, și să nu admitem devierea țării în dictatură.

Într-adevăr, eram tineri, și aveam mult elan, dar eram sinceri și motivați de o perspectivă națională de dezvoltare societală. La major, fiecare din noi a servit cauza și interesul național.

Și desigur, a fost un dezastru atunci când s-a produs prăbușirea și dezmembrarea Uniunii Sovietice. Or, toată lumea a fost puternic dezechilibrată, iar pentru o bună parte din popor, această catastrofă a fost o adevărată nenorocire, devenind tragedie de familie și personală.

Efectele sociale, economice, juridice, naționale ale crah-ului sovietic, a atins așa proporții și așa dimensiuni că au fost atinse toate naționalitățile și etniile, toate credințele și crezurile.

Dar în cele ce sau întâmplat, convingerea mea fermă este că în aceasta nu este careva vină a Mișcării democratice pentru susținerea restructurării, dar nici a Frontului Popular din Moldova. Nu aceste mișcări populare ale societății civile au determinat dispariţia URSS. Nu Frontul Popular din Moldova a organizat, a pregătit și a explodat URSS. Cauzele prăbuşirii Uniunii Sovietice au fost profund cercetate existind actualmente o multime de opinii bine argumentate. Dar totuși, deja pentru toată lumea este clar, au existat cauze obiective, și ele țineau de centrul unional, de starea economiei…., și aceasta se demonstrează și prin faptul că Federația rusă și-a declarat suveranitatea înaintea Moldovei, RSSM fiind a șasea republică din cele cincisprezece care și-au declarat independența sa suverană.

De aceea, trebuie să-i dăm Cezarului ce este a Cezarului, și să recunoaștem rolul important al Frontului Popular din Moldova, și al patrioților moldoveni care sincer sau dedicat cauzei naționale. Trebuie de spus cu capul sus, că a fi frontist – este o mândrie.

Or, cum spune un adevărat patriot al Moldovei, dl Gh.Costandachi – „există momente în istoria unei națiuni când adevărul este răstălmăcit până la caricatură, când memoria este spălată de valuri de propagandă, iar meritele reale sunt confiscate de cei care nu au simțit nici frica, nici riscul, nici curajul de a înfrunta vremurile”.

Așa, Declaraţiile Suveranității și de Independenţă a Republicii Moldova – sunt izvoarele statalităţii ei şi constituie pietrele ei de temelie. Ele sunt expresia voinţei suverane a poporului manifestată prin aspiraţia de a crea un stat democratic, suveran şi independent moldovenesc, înglobând principiile politico-juridice, general umane, naţionale şi istorico-culturale.

Astfel, în pragul Zilei Independenței Republicii Moldova rostim cu voce clară, aceasta este sărbătoarea care are menirea să ne amintească de Statalitate, Suveranitate și Independență – pilonii statului moldovenesc modern, care în condițiile regionale actuale, sunt oportune și capătă o importanța primordială.

Or, acum 34 de ani, reprezentanții poporului au ales democrația, libertatea și dreptul de a construi propriul destin, iar celebrarea acestui moment reprezintă un prilej potrivit de a rememora evenimentele fundamentale pentru istoria națiunii noastre, dar și pe oamenii care au realizat aceasta, inclusiv și pe patrioții din Frontul Popular din Moldova.

Această sărbătoare este ziua tuturor celor care apără și promovează cauza și interesele naționale ale Republicii Moldova, este despre acei oameni care s-au sacrificat pentru îndeplinirea voinței poporului de a trăi liber și de a fi recunoscuți ca neam.

Transmitem felicitări tuturor cetățenilor din țară și din străinătate cu prilejul acestei mari sărbători naționale, care a deschis largi oportunități pentru dezvoltare în toate domeniile. Iar odată cu obținerea, la 23 iunie 2022, a statutului de țară-candidat pentru integrare în Uniunea Europeană, aceste posibilități de dezvoltare durabilă acordă o reală și frumoasă perspectivă pentru Republica Moldova.

Dorim tuturor un viitor cu realizări mărețe, pace, stabilitate și încredere în ziua de mâine

La mulți ani, dragi prieteni, la mulți ani Republica Moldova – stat suveran, independent și democratic, care este în drept liber să-și hotărască de sine stătător prezentul și viitorul!